Lacrimi, ziua de nume, bani si haos

23.04.2026

Ieri mi-a fost foarte rau si nu am dormit. Am fost trista si suparata si chestia asta m-a lovit fix in stomac.

Intial, timp de aproximativ o ora, mi s-a scurs un lichid incolor din ochi. Curgea nestavilit sub forma de bobite. Trebuie sa ma duc la doctor urgent, ca habar n-am ce a fost aia. Ca mie mi-e imposibil sa plang, deci chiar e ingrijorator.

Dupa aceea, mi-am petrecut dupa-amiaza si noaptea pe WC-ul meu din ceramica sanitara, cu montaj pe pardoseala si cu capul in lavoarul meu montat suspendat, pe un piedestal. Da, va rog sa tineti minte de la Queen of Sanitare, chiuveta din baie se numeste lavoar, there, acum v-am educat, nu mai aveti scuze.

Este ceva absolut minunat sa ai diaree si sa vomiti concomitent. Pe la 2 dimineata, reusisem performanta sa am diaree, sa vomit, sa mangai cainele si sa atipesc in acelasi timp. La un moment dat, calculam logistica de a aprinde tigari pe WC, pentru ca nu mai aveam putere sa ma tarai pe balcon pentru a reveni pe urma tot pe WC. Era si varianta sa ma cac pe balcon, insa parea mai...messy.

Partea minunata este ca dimineata cand m-am cantarit aveam cu 2 kg mai putin. Yey.

Ajung la Profi-ul vis-à-vis de munca sa cumpar bomboane si ma opresc. Imi miros parul proaspat spalat.

Stiam de ieri ca nu voi gasi in mine nicio urma de energie sa ma machiez sau sa imi pun o rochita in dimineata asta. Insa tot de ieri am hotarat ca nu imi voi petrece ziua de nume chiar nespalata.

Parul imi miroase a tigari de parca l-am spalat acum 5 zile. Imi analizez rapid dieta din ultimele 20 de ore. Cafea si tigari. No bueno. Cu greu ma urnesc sa opresc putin comportamentul autodistructiv si cumpar un covrig.

Ah, si azi ma duc la Dorel. Probabil ii voi spune ca am participat aseara la o orgie unde toti cei 30 de oameni implicati erau fumatori inraiti. Orice, numai sa nu afle ca fumez.

10 minute mai tarziu sunt la birou, ciugulind din covrig. Vine la mine Diana:

Georgiana, dar chiar asa, de ziua ta, micul-dejun e un amarat de covrig?

Stiam ce urmeaza. Diana e capul rautatilor. Este acolo in Home Bank in top 3 persoane carora le fac plati ocazional. Diana, pentru ca deseori are ideea sa comandam de la McDonalds si, din cine stie ce motiv bizar, eu nu o pot refuza pe Diana. O sa mergem cu varianta asta: Diana e cea irezistibila, nu sufar eu de lipsa de autocontrol cand vine vorba de mizerii de la McDonalds.

Imi iau un sendvis, ceva gen McChicken-breakfast (cu multa rucola, da, mie chiar imi place rucola) si un milkshake mic. Stiu dinainte sa le mananc ca o sa sufar toata ziua. Macar m-am abtinut si nu mi-am luat si cartofi. Diana si-a luat si erau vechi. Sadness.

Mai tarziu, apare Daniela cu un buchet de lalele superbe si o imbratisare care mi-a mers fix la inima. Sunt din gradina mea, este pentru prima oara cand tai flori din gradina mea. M-am trezit dimineata si m-am gandit ca tu meriti.

Intre timp, curg mesajele de la multi ani. Nu am deschis inca retelele de socializare, nu am energie. Dar oameni dragi, oameni pe care ii apreciez si ma aprecieaza, mi-au scris.

Cand ma intorc de la tigara, lalelele sunt deschise intr-un mod absolut superb. Ma mir. Camelia si Madalina se mira ca ma mir. Intelege-o pe Georgiana, ea abia a scos nasul din carti, acolo a stat toata viata ei, habar n-are cum functioneaza lalelele de gradina.

Georgiana, stii ce m-am gandit acum. Nu ai mai dat un Thread demult.

Yes, indeed.

A plecat Nico si nu mai sunt faze amuzante in birou?

Nunu, Camelia. Sunt faze amuzante destule, ca esti tu aici.

Un numar surprinzator de oameni si-au instalat Threads doar ca sa citeasca ce scriu eu si mi-au atras atentia ca nu am mai scris demult. Asta inseamna ca scrisul meu atinge oamenii, fie si ei putini la numar. Nu e lucru mic deloc.

Asadar, azi am dat 2 Thread-uri timide. Trebuie sa imi reamintesc sa scriu. Vara trecuta, cand eram singura singurica in haosul din mintea mea, doar scrisul, muzica, soarele, tigarile si napolitanele Dare m-au salvat.

But boy, do I miss Nico. Ii raspund la mesajul super dragut de La multi ani cu Mi-e dor de tine, Nico. She says she misses me too. Schitam o revedere pe saptamana viitoare. Pare ca maine se va intampla. Yeeeeeeeeey.

Life is hard and then you die. Asta e vorba lui Andrei. E amuzant si socant pentru ca eu toata vara trecuta am zis Nimic nu conteaza. Oricum murim cu totii. Privind in urma, imi dau seama acum ce deprimata am fost vara trecuta.

Si cati furnizori mi-au scris la muuuuulti ani. Foarte emotionant. Mai putine urari, mai multa seriozitate, totusi.

Mama ma intreaba daca vreau flori sau 200 de lei ziua mea. Pana in 30 de ani, as fi zis flori. Acum calculez cate ore lucrez si cate produse activez si cu cate mail-uri ma stresez pentru 200 lei.

Vai, cum sa ii dai bani de ziua ei?, zice frate-miu. Da, bani, vreau bani.

Dar mie nu mi-ai dat nimic cadou de ziua mea. Imi esti datoare cu 200 lei x 15 ani x 2, ca sfantul Daniel e de 2 ori prin decembrie.

Stai cuminte, frate-miu. La ziua de nume e o chestie de noroc sau poate de cat de mult te-au iubit parintii sau poate de cat de mult ti-au urat parintii partenerul / partenera inainte sa se nasca. Unii avem un nume de sfant important, altii doua nume de sfinti importanti, altii, ca tine, nu aveti deloc. Deal with it.

Nu ai nume de sfant important, nu ai zi de nume. E o regula, nu fac eu regulile.

27.04.2026

Hai, zi ce ai facut cu banii din vanzarea apartamentului, ma intreaba Alex azi.

Mi i-am bagat in c** si mai am loc, deci poti sa imi trimiti bani linistit.

Hai zi, ce ai facut. Ai facut si tu macar un depozit, ce randament au?

Randamentul e priceless, am donat toti banii la biserici si la copii necajiti in Africa, asadar in fiecare seara ma suna 5 copii si imi arata cum mananca ei creveti si fois gras, datorita mie.

Nu mai minti, stie toata lumea ca esti o rasista care uraste negrii.

Nu nu! Doar pentru ca sunt inconjurata de rasisti care urasc negrii, nu inseamna ca sunt una.

Azi in drum spre casa intrebau la radio prezentatorii daca mai exista romani care pot economisi in vremurile astea. Ma gandesc un pic si zic: ce economisire, ca mergem masiv pe minus? O fractiune de secunda mai tarziu raspunde un ascultator: ce economisire, ca mergem masiv pe minus.

Dar mi-a ramas salariul mic rau si nici macar nu mi-am mai luat o hainuta de foarte mult timp. Imi plac parfumurile si nici macar alea scumpe si ultimul parfum l-am primit de la frate-miu, de Craciun. Damn it, nici macar nu prea mai mananc. Ai putea spune ca fumez, dar nu fumez chiar asa de mult, nu? Plus ca in weekend cam fumez tigarile lui Andrei.

Nu stiu de ce fac asta. Cred ca e o chestie psihologica / subconstienta. M-am apucat de fumat in Danemarca. Fumam cu gasca de colegi de munca, formata din 4-5 baieti. Timp de un an nu am cumparat nicio tigara. Mi-a ramas cumva in spatele creierului ca daca fumez cu un barbat, trebuie sa ii fumez tigarile lui. Si ca regula de bun-simt, atunci cand ai iubit, nu fumezi cu alti barbati. Thus, boyfriend must suffer a bit.

Mi-a ramas salariul mic si nu am nicio cheltuiala extra. Este de-a dreptul fascinant. Ce-i drept, sunt destule luni - de la divort - de cand nu mai calculez fiecare leu. Am clacat, nu mai pot sa calculez fiecare leu, cum o faceam. O sa incerc din rasputeri sa calculez fiecare calorie pana reusesc sa dau naibii jos cele 5 kg care ma bantuie, dar cam atat. Nu mai pot calcula fiecare leu. Am ajuns intr-un punct in care prefer sa nu mai mananc decat sa fac asta din nou. Pur si simplu, am facut asta mult prea multi ani, a fost de-a dreptul extenuant.

Dar dupa chirie, facturi, gaz, ramai cu ceva maruntis pentru mancare si tigari. Daca vrei si ceva suplimente, deja mergi pe minus. Iarta-ma pe mine ca iau tratament serios care imi bubuie ficatul si trebuie sa cumpar protectie de ficat sau ca insist sa iau vitamina D pentru ca sufar de o boala cronica a carei una dintre potentialele cauze este nivelul scazut de vitamina D sau ca trebuie lunar sa imi platesc analize de sange pentru ficat.

Din fericire, statul roman vireaza cateva mii de lei lunar lui Merck pentru tratamentul meu pentru SM, so I got that covered. Daca stam si cheltuim cate zeci / sute mii de lei am platit in viata asta pentru taxe, ma simt chiar bine. 

Tratamentul - aici vorbim de suplimente - pentru cealalta boala cronica a mea nu mai exista si punct. Drept urmare, hormonii o iau razna si fata mea incepe sa arate ca o pizza. Sau ca fata unui adolescent de 15 ani. Well, I guess that simply means more sex from behind. In situatii de criza, avem si sacose. Ne descurcam.

Chiar a ramas salariul mic, este socant. Mi-a expirat rovinieta azi si aman sa o fac pana joi, cand o sa ies din oras. Ridicol.

Din fericire, noi romanii ne descurcam. Am reusit azi sa imi fac meniu pe toata saptamana cu chestiile pe care le mai aveam in congelator. O duc toata saptamana cu aproape 0 lei. Hartie igienica tot a trebuit sa cumpar, din pacate. Posibil luna viitoare sa ma pun pe strans frunze. Saptamana viitoare intra bonurile. Vine caldura, mai scadem jumatate de grad in termostat. Ne descurcam. Mai dau pufuleti la caine ca nici pe mine nu m-a crescut mama doar cu Petkult. Ne descurcam.

M-a acuzat fostul mereu ca sunt super zgarcita si mereu ma plang ca nu am bani cand eu mereu am cativa leuti in contul de economii si poate daca nu eram "super zgarcita" si nu ma plangeam mereu ca "nu am bani", nu am fi supravietuit chiar bine timp de 9 ani, nu? Just sayin'. You're welcome. Si in ziua cand nu o sa mai niciun leut in contul de economii, nu o sa imi mai petrec dupa-amiezile scriind chestii random, ci probabil ma voi duce sa ma angajez part-time la McDonalds, ca aia mereu angajeaza. That simple.

Zice ChatGPT ca textul pare haotic - intr-un sens bun. Si imi amintesc ca mai demult mi-a spus Andrei ca ii place sa citeasca ce scriu, ca imi arat latura mai haotica in scris. Zice ChatGPT ca am reusit sa "surprind starea de merg inainte, dar nu stiu exact cum, fara sa devin melodramatica." Oh. Well. Mergem inainte ca inainte era mai bine. Sau nu?