Vara rebeliunii mele. Partea intai. Despre Gigei.

 Am ramas fara pixuri.

Intr-un mod oarecum poetic, fix in ziua cand am inceput cartea 8 pasi siguri pentru a depasi atasamentul anxios si evitant, in timp ce imi luam notite, mi s-a terminat pixul. Singurul pix pe care il aveam. Cadou de la fostul, evident. Avea numele meu pe el. 

De acum inainte, cum voi mai sti cine sunt?

Am ramas si fara markere. Si cred ca trebuie sa imi iau un beanbag / fotoliu / ceva mega confortabil, pentru ca e dureros sa scriu / tastez din pat / scaun de bucatarie / covorul din bucatarie. Scrisul vine intr-adevar dintr-un loc de durere, dar nu durere fizica.

Imi trebuie si laptop. Laptopul meu este cadou de la George 1*, are un miliard de kg si o tastatura defecta. Au trecut vreo 12 ani de atunci. Poate ca este okay ca inca am lucruri care au fost cadouri de la fostul. Nu cred ca este okay ca inca am lucruri care au fost cadouri de la celalalt fost.

*Se pare ca numele George ma bantuie, asa ca ma vad nevoita sa le dau numere. Surely a bit un-classy of me, dar cum zicea cineva recent, daca nu am idei pentru tatuajul micut pe care mi-l doresc, imi pot tatua numele George. Pare ca nu pot da gres cu asta.

Sincera sa fiu, nici nu imi place numele. Biac. E nasol. Georgiana este un nume superb. George e biac. Georgi este iarasi superb, pentru ca asa imi zic jumatate din prieteni. Asta e situatia. Deal with it. Si daca zici ca George e cam acelasi lucru cu Georgi, well, opinions are like orgasms - mine is important and I don't really care if you have one.

Incepusem aseara o postare despre the most fucked-up situationship ever, insa s-a dus intr-o directie nasoala, in care il criticam pe fostul. George 2. Merita critica publica? Da. M-ar ajuta sa o fac? Da. Insa, ranile sunt prea recente, iar eu sunt prea draguta ca sa fac ceva ce este evident ca il va rani. Asadar, tineti aproape, peste cativa ani vor veni mai multe chestii.

Asadar, incep o pagina noua si vorbesc despre vara rebeliunii mele.

Am fost acuzata in ultimele luni ca in 2025 a fost Vara Rebeliunii Mele. Sa ii dam Cezarului ce e a Cezarului - voi fi de acord sa numesc vara 2025 Falsa Vara a Rebeliunii Mele.

Comparativ cu 2015, in 2025 am fost practic usa de biserica.

Lucrurile care s-au intamplat in vara lui 2015 o fac pe Georgiana din vara 2025 sa para chiar cuminte. De aceea, cand mi s-a tot repetat vara asta ca sunt rebela, ca fac numai prostii, ma uitam incredula, cu ochii mari.

2025: M-am reapucat de fumat.

Dar stiti ce am facut in 2015? M-am apucat de fumat. Apucat. In ciuda oamenilor din jur, care au incercat din rasputeri sa imi dea peste mana cand le furam tigari din pachete.

2025: Am baut o sticla de vin odata pe saptamana, cuminte, acasa. 

Dar stii ce faceam in 2015? Rupeam pub-urile si beam o sticla de Jager, 5 shot-uri de vodka, 7 beri si 5 cocktail-uri. Exagerez un pic – ce om serios bea cocktail-uri? Cu vreo 5 polaci cu o moralitate foarte indoielnica. In statii de tren si metrou. Si totusi, polacii astia m-au salvat de multi dubiosi care voiau sa profite prin baruri / pub-uri de starea mea vulnerabila.

Fun (or not fun) fact: Dupa 2015, nu mai pot bea tarie. Maxim ceva lichor dulce / de fructe. Daca imi aduci vodka, o sa iti dau cu ea in cap. Daca deschizi o sticla de Jager la 50 de metri de mine, o sa vomit instant. Indrazneste numai sa mentionezi cuvantul tequila in preajma mea!

Am ajuns la momentul in care vorbesc despre un situationship ciudat, probabil singurul din viata mea. 

Setting: 2015 - 2016. Ma despartisem de George 1.* Ma mutasem singura la camin. Am avut o relatie tumultoasa cu Prajiturel, un terminat notoriu despre care am scris deja vreo 3 postari si voi mai scrie vreo 7. Nu e vina mea ca e savuros omu', cu mamica lui psihopata care venea complet neanuntata din Bulgaria in Danemarca.

Eram studenta si lucram part-time intr-un restaurant de sushi. Dupa munca, vineri si sambata, eram o gasca foarte misto care ieseam in oras. Mai intai, la "noi" - compania dadea bere nelimitata angajatilor dupa serviciu. Apoi in oras. Vreo 6-7 polaci, cehi si slovaci din bucatarie. Vreo 6-7 ospatari / ospatarite daneze. O romanca. Yours truly.

*Note: la un moment dat, trebuie sa scriu si despre George 1, dar probabil nu o voi face niciodata, pentru ca nu sunt asa nasoala cum ar crede unii. Am avut 2 relatii serioase in viata si nu cred ca voi putea sa scriu despre acestia prea multe. Nici de bine, nici de rau. Pentru ca sunt o s-c-u-m-p-a.

Scriu atat: George 1* se lua rau de mine. Omu' a fost incapabil sa accepte o despartire. In apararea lui, am fost prima lui iubita. Lucram amandoi in aceeasi bucatarie si ma jignea ingrozitor intruna - eram doar 3 romani: Eu, George si prietenului lui bun. Fun fact - prietenul lui bun, care a si locuit cu noi in ultimul an de relatie, imi lua apararea si mi-a luat partea. 

*Note pentru fetele tinere: nu te combina niciodata cu un gagic virgin. Daca are si 20+, e si mai grav. Imi pare rau ca spun asta, dar sunt dubiosi rau. Poate ca nu exista neaparat vreun motiv special pentru care nimeni nu a vrut sa ii f*** pana la 20+ ani, insa cu siguranta chestia asta a adunat foarte multe frustrari. 

Credeti-ma pe cuvant: foarte multe frustrari.

Dar sa ii lasam pe Gigei in pace si sa ne intoarcem la povestea noastra.

2015 - 2016: am avut un situationship extrem de dubios cu un polac. Polac inseamna polonez, pentru ca da, m-a intrebat o colega la un moment dat ce inseamna. 

Situationship-ul ala a fost atat de ciudat, incat nici nu stiu cum sa scriu despre el fara sa va stricati ecranele la telefon, aruncand cu aghiazma in ele. Cu siguranta, frate-miu nu va mai vorbi cu mine niciodata. Din fericire, lui nu ii place sa citeasca. 

Hmmm. Trebuie sa ma gandesc foarte bine cum voi descrie acest situationship.

Va urma...

Si veti intelege de ce 2025 a fost mic copil pe langa 2015. Totusi, sunt deja infricosata pentru 2035. Voi fi cu George 3? (pentru ca deja mi-e clar ca numele asta e creat special ca sa ma bantuie pe mine. Si poate a treia oara va fi cu noroc?) Va sti George 3 sa faca booking in Bora Bora si Saint-Tropez, sa imi cumpere butt plug-uri si cookie-uri speciale si whatever, ca sa nu urmeze A treia vara a rebeliunii mele? Intra salariul vineri ca sa imi iau o rochita draguta? Oare cand voi reusi sa coc chestii la cuptorul meu, fara sa le ard? De ce inca am tantari in camera? De ce ma atrage protagonistul din You, pe cand cel din Nobody wants this ma lasa rece? Sunt atrasa doar de barbati cu moralitate indoielnica? De ce oamenii din viata au renuntat la Ariel in ultimele saptamani? Imi voi aminti sa imi cumpar pixuri? Oare e cazul sa schimb si eu detergentul?

Many plot twists.

Va urma...